top of page

                     HIPOTIROIDISM

     

      Hipotiroidismul înseamnă că glanda Tiroida nu poate produce suficient hormon tiroidian pentru a menÈ›ine organismul în modul normal de funcÈ›ionare. Cauzele cele mai frecvente sunt bolile autoimune, îndepărtarea chirurgicala a Tiroidei si tratamentul cu radiatii.

Care sunt simptomele hipotiroidismului?

Atunci când nivelul de hormoni tiroidieni sunt prea mici, celulele corpului nu pot obÈ›ine destul hormon tiroidian si procesele organismului încep să încetinească. Pe măsura ce organismul încetineÈ™te, este posibil să observaÈ›i că simÈ›iÈ›i extremitățile reci, obositi mai repede, pielea devine uscata, devii uituc È™i deprimat È™i începi să devii constipat. Deoarece simptomele sunt atât de variabile È™i specifice, singura modalitate de a È™tii sigur dacă aveÈ›i hipotiroidism este un simplu test de sange..aici.

SpuneÈ›i-le si membrilor familiei - Din cauza bolilor tiroidiene ar trebui să se explice hipotiroidia si la rude È™i familie si să se încurajeze pentru testele de sange regulate. Spune doctorilor si farmacistului despre hipotiroidie È™i medicamentul È™i doza cu care este tratată. Dacă începeti să vedeÈ›i un nou medic, spuneÈ›i-i medicului că aveÈ›i hipotiroidism È™i aveÈ›i nevoie de teste in fiecare an. Dacă vedeÈ›i un Endocrinolog, cere ca, copiile rapoartelor sa fie trimise catre medicul dvs. de familie.

LA CE SE POATE SĂ AȘTEPTA pe termen lung ?

Nu exista nici un tratament pentru hipotiroidism, iar cei mai multi pacienti au tratament pentru toata viață. Exista si exceptii: multi pacienti cu tiroidita virala pot întoarce funcÈ›ia tiroidiana la normal, aÈ™a cum fac unii pacienÈ›i cu tiroidita după o sarcina. Hipotiroidismul poate deveni mai mult sau mai puÈ›in sever, iar doza de medicatie poate fi necesar să se schimbe la un anumit timp. Trebuie sa faci un angajament pe viață la tratament. Dar, dacă îÈ›i iei pastilele în fiecare zi È™i colaborati cu medicul dvs. pentru a obÈ›ine È™i menÈ›ine doza optima, ar trebui să fie în măsură să păstreze hipotiroidismul complet controlat pe tot parcursul vietii. Simptomele tale ar trebui să dispară È™i efectele grave ale hormonului tiroidian scăzut ar trebui să se oprească È™i de fapt, ar trebui să îmbunătățească. Dacă vă păstraÈ›i hipotiroidia bine controlata, nu va va scurta durata de viata.

Ce ar determina hipotiroidia?

Pot exista mai multe motive pentru care celulele din glanda tiroida nu pot produce suficient hormon tiroidian. Aici sunt cauzele majore, de la cel mai mult la cel mai puÈ›in comun:

Boala autoimuna. În corpurile unor oameni, sistemul imunitar care protejeaza organismul de la invadarea infectiilo poate confunda celulele glandei tiroide È™i enzimele ca invadatori È™i le pot ataca. Apoi ,nu există suficiente celule tiroidiene È™i enzime lăsate pentru a face suficient hormon tiroidian. Aceasta este mai frecventă la femei decât la bărbaÈ›i. Tiroidita autoimuna poate începe brusc sau se poate dezvolta lent peste ani. Cele mai frecvente forme sunt tiroidita Hashimoto È™i tiroidita atrofica.

Îndepărtarea chirurgicală a unei părÈ›i sau a glandei tiroide. Unele persoane cu noduli tiroidieni, cancer tiroidian, sau boala Graves au o parte sau toata tiroida eliminata. În cazul în care întrega tiroida este îndepărtata, oamenii vor ajunge cu siguranta in hipotiroidie. În cazul în care o parte a glandei este lăsată, poate fi capabila de a face suficient hormon tiroidian pentru a mentine nivelurile sanguine normale.

Radioterapia. Unele persoane cu boala Graves, gușă nodulară sau cancer tiroidian sunt tratate cu iod radioactiv (I-131) , cu scopul de a distruge glanda tiroida. PacienÈ›ii cu boala Hodgkin, limfom, sau cancer al capului sau gâtului sunt tratate cu radiaÈ›ii. ToÈ›i aceÈ™ti pacienÈ›i pot pierde parÈ›ial sau în totalitate funcÈ›iei tiroidei.

Hipotiroidism congenital (hipotiroidism cu care se naste un copil ). CâÈ›iva copii se nasc fara o tiroida sau doar cu una format parÈ›ial. Ceilalti au o parte sau toata tiroida în locul nepotrivit (tiroida ectopică). La unii copii, celulele tiroidiene sau enzimele nu funcÈ›ionează corect.

Tiroidita. Tiroidita este o inflamaÈ›ie a glandei tiroide, de obicei cauzata de un atac autoimun sau de o infecÈ›ie virală. Tiroidita poate face ca intregul hormon tiroidian sa fie stocat în sânge dintr-o dată, provocând hipertiroidism de scurt timp; atunci tiroida devine hipoactivă.

Medicamentele. Medicamentele cum ar fi amiodarona, litiu, interferon alfa È™i interleukina 2 pot deregla glanda Tiroida de a fi capabila în a produce in mod normal hormon tiroidian. Aceste medicamente sunt cele mai susceptibile de a declanÈ™a hipotiroidism la pacienÈ›ii care au o tendinta genetica pentru bolile tiroidiene autoimune.

Prea mult sau prea putin Iod. Glanda tiroida trebuie sa aiba Iod pentru a produce hormon tiroidian. Iodul în organism din produsele alimentare călătoreÈ™te prin sânge la Tiroida. MenÈ›inerea producÈ›iei de hormoni tiroidieni în echilibru necesită o cantitatea de Iod. Dar consumand prea mult iod poate provoca sau agrava hipotiroidismul.

Leziuni ale glandei pituitare. Glanda pituitara, "maestrul glandei", "spune" Tiroidei cat de mult hormon sa produca. Atunci când glanda pituitara este afectata de o tumoare, radiatii, sau o intervenÈ›ie chirurgicală, este posibil să nu mai fie în măsură să dea instrucÈ›iuni Tiroidei È™i Tiroida poate opri hormoni .

Afectiunile rare care se infiltreza in Tiroida. La cateva persoane, bolile din substanÈ›e anormale la nivelul tiroidei afecteaza capacitatea acesteia de a funcÈ›iona. De exemplu, amiloidoza poate depune proteina amiloid, sarcoidoza poate depune granuloame È™i hemocromatoza poate depune fier.

Cum este diagnosticata hipotiroidia ?

Diagnosticul corect al hipotiroidismului depinde de următoarele:

Simptomele. Hipotiroidismul nu are nici un simptom caracteristic. Nu există nici un simptom, persoanele cu hipotiroidism au intotdeauna mai multe simptome de hipotiroidism si pot apărea si la persoanele cu alte boli. O modalitate de aafla daca simptomele sunt datorate hipotiroidiei este să se gândească dacă aÈ›i avut întotdeauna acel simptom, sau dacă simptomul este o schimbare de la modul în care aÈ›i functionat.

. Istoricul medical È™i de familie Trebuie să spuneÈ›i medicului dumneavoastră:

  • despre schimbările stării de sănătate care sugerează că organismul dumneavoastră încetineÈ™te;

  • dacă aÈ›i avut vreodată o intervenÈ›ie chirurgicală tiroidiana;

  • dacă aÈ›i avut vreodată radiaÈ›ii la gât pentru tratarea cancerului;

  • dacă luaÈ›i oricare dintre medicamentele care pot provoca hipotiroidism : amiodarona, litiu, interferon alfa, interleukina-2 È™i poate talidomida;

  • dacă vreunul dintre membrii familiei dumneavoastră au boli tiroidiene.

Examenul fizic. Medicul va verifica glanda tiroida si va analiza modificările, cum ar fi pielea uscata, umflarea, reflexele mai lente È™i un ritm cardiac mai lent.

Analizele de sânge. Exista doua teste de sange care sunt utilizate în diagnosticul de hipotiroidie, dar pentru o depistare corecta verifica-ti Tiroida mai complex , aici 

Hormonul de stimulare al tiroidei - testul TSH. Acesta este important È™i mai sensibil test pentru hipotiroidism. Acesta masoara cat de mult din tiroxina hormonului tiroidian (T4) a glandei tiroide se cere. Un TSH anormal de mare inseamna hipotiroidism: glanda tiroidă cere să se produca mai mult T4, deoarece nu există suficient T4 în sânge. Testele T4 si T3, T4 în sânge este ataÈ™at la o proteina numita legarea tiroxinei de globulina. T4 "legat" nu poate intra în celulele corpului. Doar aproximativ 1% -2% din T4 în sânge este neataÈ™ată ( "liber") È™i poate ajunge în celule. T4 liber È™i indicele T3 liber sunt simple ,ambele teste de sange care masoara cat de mult T4 si T3 este neataÈ™at sânge È™i sunt disponibile pentru a intra în celule.      

Medicatia cu Tiroxina (T4) : EFECTE ADVERSE ȘI COMPLICAÈšII 

Singurele pericole sunt cauzate de a lua prea puÈ›in sau prea mult Tiroxină. Dacă luaÈ›i prea puÈ›in, hipotiroidismul va continua. Dacă luaÈ›i prea mult, veÈ›i dezvolta simptomele hipertiroidism, hiperactivitatea glandei tiroide. Cele mai frecvente simptome de prea mult hormon tiroidian sunt oboseala, incapacitatea de a dormi, o mai mare pofta de mancare, nervozitate, tremurături, senzaÈ›ie de căldură atunci când alte persoane sunt reci È™i probleme cu exercitarea din cauza muÈ™chilor slabi, dificultăți de respiraÈ›ie, È™i batai anormale ale inimi. PacienÈ›ii care au simptome de hipertiroidism în orice moment în timpul terapiei de substituÈ›ie cu tiroxină ar trebui sa aiba TSH-ul testat regulat. În cazul în care este scăzut, indicând prea mult hormon tiroidian, doza lor trebuie să fie redusa.

 

Va trebui să verificati TSH-ul la fiecare 6 până la 10 săptămâni după o modificare a dozei. Posibil să aveÈ›i nevoie de teste mai des dacă sunteÈ›i gravidă sau luaÈ›i un medicament care interfereaza cu capacitatea organismului de a utiliza tiroxină. Scopul tratamentului este de a obÈ›ine È™i menÈ›ine TSH în limite normale. BebeluÈ™ii cu hipotiroidism trebuie să obÈ›ină toate tratamentele de zi cu zi si nivelurile lor de TSH verificate pe măsură ce cresc, pentru a preveni retard mental si cresterea pipernicita. Odată ce v-aÈ›i gasit doza de tiroxină, vă puteÈ›i întoarce pentru testele de TSH aproximativ o dată pe an. Trebuie să va intoarceti rapid dacă oricare dintre următoarele situaÈ›ii se aplică PENTRU DUMNEAVOASTRÄ‚ :

  • simptomele reapar sau se pot agrava.

  • DoriÈ›i să schimbaÈ›i doza sau brandul, sau să modificaÈ›i pastilele cu sau fără alimente.

  • PuteÈ›i câÈ™tiga sau pierde in greutate (si o diferență de1- 2kg ).

  • ÎncepeÈ›i sau încetaÈ›i să luaÈ›i medicamente care pot interfera cu absorbÈ›i de tiroxina (cum ar fi anumite antiacide, suplimente de calciu È™i fier ), sau vă schimbaÈ›i doza pe un altfel de medicament. 

  • Medicamentele care conÈ›in estrogeni, de asemenea, au un impact catre doza de tiroxina, astfel încât orice schimbare cu un astfel de medicament ar trebui să determine o reevaluare a dozei tiroxinei.

  • Nu luati toate pastilele de tiroxina. Spune-i medicului dvs. sincer cât de multe pastile luati.

  • DoriÈ›i să încercaÈ›i oprirea tratamentului de tiroxină. Dacă vreodată crezi că esti suficient de bine si nu mai ai nevoie de tratament cu tiroxina , încercaÈ›i numai sub supravegherea atentă a medicului dvs. Mai degrabă decât să opriti pastilele complet, s-ar putea ca medicul dvs. de a încerca scăderea dozei treptat. În cazul în care TSH -ul creste, vei È™ti că trebuie să continuaÈ›i tratamentul.

​

​

       sursa : http://www.thyroid.org/hypothyroidism/  

​

​

5 lucruri înfricoșătoare despre Hipotiroidism (mai ales, netratat) :
1. Pierderea memoriei !
2. Creșterea riscului de Infarct !
3. Creșterea riscului de Diabet !
4. Creșterea riscului de Tensiune arteriala !
5. Slăbirea sistemului imunitar !

TIROIDITA AUTOIMUNA - HASHIMOTO

 

Tiroidita imună este caracterizată prin inflamaÈ›ia tiroidei, asociată cu mecanisme imune specifice. Pentru că mecanismele imune din tiroidă au fost descoperite în timp, definirea tiroiditei Hashimoto ca boală sau entitate nosologică a parcurs ÅŸi ea un proces istoric.

La început, Hakaru Hashimoto (1881-1934) a descris, în 1912 (Hashimoto, 1912), o formă de boală tiroidiană cu tiromegalie [preferăm termenul “tiromegalie” ca ononim al celor de hepatomegalie, nefromegalie, decît termenul de “guşă”, mult prea popular ÅŸi nonmedical, detalii vezi în PereÈ›ianu, 2013b], cu inflamaÈ›ie perifoliculară ÅŸi hipotiroidism. Hashimoto a scos în evidență diferenÈ›a față de hipotiroidismul cu atrofie tiroidiană, cunoscut în acele vremuri ca "mixedem” sau “tiroidita lui Ord” [numită astfel de la William Miller Ord (1834-1902), care a descris atrofia tiroidei cu inflamaÈ›ie tiroidiană în 1877].

Numai mult mai tîrziu, patogenia leziunilor tiroidiene a fost recunoscută ca “autoimună” sau imunologică; astfel boala a fost denumită tiroidită “limfocitară”, “cronică”, ÅŸi/sau “autoimună". Sub spectrul patogenic (i.e. adică în tiroidita Hashimoto) s-a observat că mulÈ›i pacienÈ›i nu sînt hipotiroidieni, aÅŸa cum i-a descris Hashimoto, că ei pot fi normotiroidieni (eutiroidism), iar unii sînt chiar hipertiroidieni (hipertiroidism). Investigînd patogenia bolii, s-a observat că ea este determinată de anticorpi ce au fost numiÈ›i “antimicrosomiali”, pentru că afectează organitele tireocitelor numite microzomi. Ulterior, s-a demonstrat care este antigenul specific al acestor anticorpi: tiroperoxidaza. Astfel, numele anticorpilor s-a modificat ÅŸi a fost schimbat de la “antimicrozomal” la cel de “antitiroperoxidază” (prescurtat ATPO), aÅŸa cum este astăzi în uz. Apoi, la mulÈ›i pacienÈ›i cu atrofie tiroidiană, ce ar fi fost încadraÈ›i la “tiroidita lui Ord”, s-a arătat că există exces de ATPO.

În acest moment, a devenit evident că nu volumul tiroidei este esenÈ›ial pentru definirea bolii; esenÈ›ial este procesul imun, care poate conduce, în evoluÈ›ie, la tiromegalie sau tiromicrie (antonimul lui “megalie” este “micrie”) sau chiar atrofie. Astfel, tiroidita lui Hashimoto a devenit acea tiroidită care are ca patogenie sau este legată intrinsec de anticorpii antitiroperoxidază. Ea este o inflamaÈ›ie limfocitară cronică a tiroidei, caracterizată printr-un mecanism imun foarte specific, numit citotoxicitate celulară dependentă de anticorp - antibody dependent cellular cytotoxicity (ADCC) (Rebuffat, 2008). Mărimea tiroidei (mare, ca în descrierea lui Hashimoto, sau mică, ca în descrierea lui Ord) nu are nicio importanță în definirea bolii, din moment ce boala este definită de un mecanism patogenic. În plus, clasificarea tiroiditei nu trebuie să depinde nici de funcÈ›ionalitatea tiroidei. Există pacienÈ›i cu aceeaÅŸi boală, cu acelaÅŸi mecanism patogen, dar cu funcÈ›ie tiroidiană diferită, fie hipertiroidism sau hipotiroidism.

Aspecte clinice

Tiroidita Hashimoto cu boală Graves-Basedow se manifestă la debut ca hipertiroidism. Terapia este a sindromului. Odată dispărut hipertiroidismul, este de observat modalitatea de evoluţie a pacientului şi dacă se produce hipotiroidism.

DispariÅ£ia TRAB poate conduce la ideea că a fost boală Graves-Basedow tranzitorie. Dacă, într-adevăr TRAB nu mai revin, atunci poate aÅŸa este cazul. Fenomenul nu a fost descris ca atare în liteteratura de specialitate, pentru că în aceste cazuri, de cele mai multe ori, boala Graves-Basedow cu tiroidită Hahsimoto recade fără tratament, iar atunci există ÅŸi TRAB. 

 

Alte asocieri imune în tiroidita Hashimoto, neobservate sau neinvestigate la pacienÈ›ii noÅŸtri (surse: Yamakita, 2004, Laraki, 2005, Fatourechi, 2005, PereÅ£ianu, 2006b, Naier, 2008, Aghamohammadi, 2009, Nacci, 2010, Kumar, 2010, Mittal, 2010, Petrikova, 2011, Garg, 2012, Ozdemir, 2012, Pustisek, 2010, Sopena, 2011, Tesse, 2012)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa : Revista Societatii de Medicina Interna, Autor : Dan PereÅ£ianu, Mara CarÅŸote, Cătălina Poiană, Daniela Cristina Staicu, Irina AniniÅŸi, Mihaela Gheorghiu, Payman Gharibafshar, Bogdan OpriÅŸan, Denis Păduraru, Alexandrina Clodeanu, Mihaela Ratcu

ADEVAR despre HASHIMOTO :
* HASHIMOTO este o condiție autoimuna si nu o boala tiroidiana ;
* Rata condiției tiroidiene FEMEI vs. BĂRBAȚI : 10:1;
* 50% dintre persoanele cu Hashimoto, in 5/7 ani dezvolta o alta condiție autoimuna;
* 90% din cazurile de Hipotiroidism, au ca rezultat final Hashimoto 
* O doza scăzuta de Naltrexone a arătat ca scade Anticorpii.


~ Hashimoto este o boală autoimună, îndepărtarea Tiroidei nu schimbă situaÈ›ia È™i nici nu o vindecă ; Vei avea în continuare Hashimoto È™i vei fi predispus la dezvoltarea altor boli autoimune (valabil si pentru Graves);
~ Îndepărtarea glandei Paratiroide rezultă că vei fi nevoit să îÈ›i reglezi doza de Calciu pentru tot restul vieÈ›i;
~ Îndepărtarea Tiroidei este recomandată dacă există rezultat pozitiv pentru cancer, sau creÈ™terea excesivă a Glandei Tiroidei È™i este necesară intervenÈ›ia de reparare a structurilor din apropiere.

bottom of page