Boala care ne strânge de gât

​Ne plângem de poluare la Galaţi, ne întrebăm care sunt urmările accidentului de la Cernobâl, în jurul nostru oamenii mor de cancer, iar numărul bolnavilor de inimă şi plămâni a crescut îngrijorător. De ce se întâmplă toate astea? Din păcate, s‑au făcut mai multe presupuneri decât cercetări, şi prea puţină prevenţie. O să vă miraţi, dar nu despre aceste temeri vom vorbi, ci despre o realitate clară, palpabilă a unei boli mai puţin cunoscute, dar care se răspândeşte periculos. Deficitul de iod, poluarea, iradierile şi, nu în ultimul rând, stresul sunt, se pare, principalele cauze care conduc la disfuncţiile glandei tiroide, respectiv la îmbolnăvirea de guşă. Peste 1 miliard de oameni de pe Glob suferă de guşă, din care 100 de milioane sunt numai din Europa. Şi în România anvergura acestei boli pandemice a căpătat proporţii, ponderea de guşă la nivelul judeţului Galaţi fiind în continuă creştere

Mai mulţi bolnavi la oraş

Tot mai multe persoane se plâng de disfuncţii ale glandei tiroide, numărul celor suferinzi ridicându‑se, la nivelul globului, la 1 miliard de persoane, din care 400 de milioane sunt numai din Europa. România se înscrie şi ea la categoriile de guşă uşoară şi moderată, iar cazurile sunt generate, în primul rând, de lipsa iodului din alimentaţie. În ţara noastră, incidenţa cazurilor este mai mare în zonele declarate endemice, mai precis în zonele intra şi pericarpatice. Deşi judeţul Galaţi nu se încadrează la niciuna din aceste zone de guşă endemică, ponderea de guşă la nivelul judeţului nostru este foarte ridicată din cauza – spun specialiştii ‑ altor factori: poluare şi stres. Potrivit unui studiu, cele mai multe persoane bolnave de guşă provin din mediul urban, însă numărul îmbolnăvirilor este în creştere şi în comunele judeţului Galaţi. “Numărul de cazuri noi de îmbolnăvire prin guşă simplă sau nodulară înregistrate la cabinetele medicilor de familie din judeţul Galaţi a fost din ce în ce mai mare în ultimii cinci ani”, ne‑a declarat dr. Costinela Georgescu, director adjunct al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi. “Incidenţa a crescut de la 0,09 cazuri noi la mia de locuitori în anul 2001, la 0,24 cazuri noi la mie în 2005. Analizând evoluţia statistică pe medii rural/urban, se constată o incidenţă mai mare în mediul urban, respectiv 0,33 cazuri noi la mia de locuitori (2005), faţă de 0,12 cazuri noi la mie în mediul rural. Numărul bolnavilor cronici a crescut în perioada 2001‑2005 de la 1,16 (la mia de locuitori) la 2,75”, a mai spus dr. Costinela Georgescu.

Stresul, inamicul numărul unu!

Ce este guşa, care sunt simptomele apariţiei bolii, ce tratament se urmează şi câte transformări au loc în organismul unui bolnav de guşă, sunt doar câteva din întrebările pe care le‑am adresat doctorului Marius Huţanu, din cadrul Secţiei Endocrinologie, de la Spitalul Municipal Galaţi. “Guşa este o hipertrofie, o mărire în volum a tiroidei”, ne‑a explicat dr. Huţanu. “Cauzele pentru care se măreşte tiroida şi apare guşa sunt numeroase, de la deficitul de iod din alimentaţie, poluarea apei (cu nitraţi, nitriţi şi alţi factori), poluarea solului şi a aerului, iradierile (cazul Cernobâl) şi stresul, un factor foarte important în declanşarea bolii. Ce influenţă are stresul? Sunt persoane care au două servicii, de exemplu, aleargă foarte mult, devin agitate, beau cafea, fumează, nu mai dorm, iar tiroida este prima care răspunde la astfel de solicitări. De asemenea, sunt persoane care şi‑au pierdut slujba, nu mai au cu ce întreţine familia, apar probleme financiare, iar glanda tiroidă se dereglează pe acest fond, de suprasolicitare. La cazurile enumerate, se adaugă cele declanşate pe fond emoţional (guşa este o boală psiho‑somatică). Persoane care trec prin încercări foarte grele (un divorţ, pierderea cuiva apropiat din familie etc.) ajung să se îmbolnăvească de guşă. De asemenea, există o predispoziţie pe linie familială în apariţia acestei boli. De exemplu, au fost situaţii când s‑au prezentat la medic mama, fiica şi chiar nepoata, toate suferinde de guşă. Din studiile noastre, a reieşit că frecvenţa bolii este mai mare la femei decât la bărbaţi, însă boala poate să apară şi la copii. De regulă, cu cât persoana înaintează în vârstă, cu atât riscul de a avea o afecţiune tiroidiană creşte. Însă am descoperit cazuri de guşă şi la copii, la vârste foarte fragede. De aceea, consider că este bine ca în secţiile de neonatologie să se facă unele determinări tiroidiene, deoarece disfuncţiile tiroidiene marchează creşterea copilului, dar şi dezvoltarea lui intelectuală. Un copil din 2500, care nu este tratat, poate ajunge la retard mintal, de aceea diagnosticarea ar trebui să se facă în primele zile de viaţă. Cele mai multe cazuri cu care ne confruntăm sunt cele de hipertiroidie (exces de hormoni tiroidieni) şi hipotiroidie (deficienţă de hormoni tiroidieni). Însă pentru ambele tipuri de disfuncţii există tratament, iar rezultatele sunt foarte bune”, a mai spus dr. Huţanu.

Boala care îl transformă pe om

Stresul rămâne, după cum spun medicii, cel mai de temut duşman al sănătăţii. Dintr‑o dată, dintr‑o persoană activă, cu o activitate socială intensă, bine organizată, individul bolnav de guşă ajunge să nu se mai recunoască, să se transforme în cu totul alt om, un om agitat, care nu se mai poate concentra, cu reacţii, gânduri şi simţăminte greu de controlat. Mariana V.,de 43 de ani, ne‑a povestit că suferă de guşă polinodulară de trei ani şi că, în acest răstimp, boala a schimbat‑o foarte mult: “Am nişte reacţii ciudate, nici nu mă mai recunosc. Îmi este frică să ies singură din casă, indiferent de oră, mă sperie agitaţia, forfota de pe stradă. Fiul meu locuieşte la Bucureşti şi, când vine acasă, mai ieşim împreună la plimbare, dar şi atunci după ora zece seara, când sunt mai puţini oameni. Mai mult, nu plec decât cu sacoşa de medicamente după mine, mă gândesc la faptul că mi s‑ar putea face rău. Stresul m‑a dat peste cap” a spus interlocutoarea noastră.

Viorica P. (49 de ani) este laborantă şi suferă de disfuncţii ale tiroidei, pentru care se tratează de un an. Iată ce spune despre simptomele pe care le are: “Nu mai sunt sigură pe ce fac, şi sunt şefa unui laborator, deci am răspundere. Mi‑a slăbit vederea, nu mă mai pot concentra, îmi este greu să mai lucrez şi la calculator. Am devenit agitată, suspicioasă, irascibilă, mă enervează tot în jurul meu, tot timpul mi se pare că cineva are ceva cu mine şi că mă nedreptăţeşte. Şi acasă, în familie, simt că nu mai am răbdare, copiii şi soţul mă întreabă mereu de ce sunt supărată. Medicul mi‑a recomandat să fiu calmă, să nu «ard» pentru orice lucru, să nu mă implic mai mult decât trebuie într‑o activitate…”, a spus doamna Viorica.

Guşa ”rurală”

Stresul face victime nu numai în mediul urban, ci şi în mediul rural, chiar dacă nu se poate face o comparaţie între “agitaţia” de la oraş şi cea de la sat. Comuna Bălăbăneşti, din nordul judeţului, este una din acele “pungi” unde se remarcă o mai mare frecvenţă a patologiei tiroidiene. Aici, la Bălăbăneşti, peste 30 de persoane suferă de guşă. De ce atâtea cazuri de îmbolnăviri? “În primul rând din cauza stresului”, ne‑a spus dr. Ioana Tănăsescu, medic la dispensarul din Bălăbăneşti. “Să nu credeţi că oamenii de aici, de la ţară, nu sunt supuşi stresului. Muncesc foarte mult în gospodărie, la câmp, au de întreţinut familii cu mulţi copii, care merg la şcoală, la licee, la oraş. De exemplu, vă daţi seama câte griji au pe cap doi părinţi care au copiii la şcoală şi au zero venit?! Pe lângă stres, se adaugă şi alţi factori: poluarea apei, a solului, a aerului. Ar trebui să se facă un studiu amănunţit, nişte măsurători, aşa încât locuitorii de la sate să nu mai fie expuşi îmbolnăvirilor. Noi depistăm cazurile de guşă, însă nu prescriem niciun tratament, îndrumăm pacienţii către medicii de specialitate de la oraş”, a mai zis dr. Ioana Tănăsescu. Foarte multe cazuri de îmbolnăviri provin, din cele spuse de endocrinologii gălăţeni, şi din satele din zona dunăreană, respectiv din judeţul Tulcea (Grindu, Garvăn). “Oamenii de aici beau apa din Dunăre, după ce o lasă la decantat. Sau folosesc apa din fântâni, chiar dacă ştiu că nu este bună”, a spus dr. Marius Huţanu. “Localnicii cred că sunt sănătoşi, că nu au nimic, însă afecţiunile apar în timp. Multe femei suferinde de guşă au fost internate în secţia de endocrinologie”, a mai spus dr. Huţanu. Sătenii din Grindu nu se tem însă de boli. Primarul Costică S. a spus că “oamenii beau apa din Dunăre de când se ştiu şi sunt sănătoşi tun, nici măcar pietre la rinichi nu au… Mai mult, tot cu apa din Dunăre fac mâncare, dau apă la animale, udă grădinile”, a mai zis primarul din Grindu, fără să ştie însă că tot mai multe persoane din zonă ajung la endocrinolog din cauza apei poluate. Şi în judeţul Galaţi s‑a dovedit, în urma măsurărilor efectuate de specialişti, că apa din unele fântâni nu este bună de băut. Buletinele de analiză au evidenţiat prezenţa nitriţilor şi a nitraţilor. Astfel de situaţii s‑au regăsit la Crăieşti, Vânători, Valea Mărului, Jorăşti, Vânători, Şendreni etc, iar noi am consemnat în ziar toate aceste lucruri. Aşadar, factorii poluanţi şi stresul rămân principalele cauze ale disfuncţiilor tiroidiene. Dacă ţinem cont de procentul de 2,75 la mie al bolnavilor de guşă din Galaţi, înseamnă că, din cei aproximativ 600.000 de locuitori ai judeţului nostru, circa 2.000 de gălăţeni au ajuns până acum la medicul endocrinolog. Pentru că nu suntem roboţi şi pentru că societatea în care trăim ne oferă din ce în ce mai mult stres...

Creierul, cel mai afectat

La bolnavii de hipertiroidie (excesul de hormoni tiroidieni), cel mai afectat este creierul, iar la bolnavii de hipotiroidie creierul oferă simptome de Parkinson. Persoana devine agitată, neliniştită, nu se poate concentra, are fugă de idei, este într‑o continuă “fierbere”. Pacientul spune că nu‑şi mai poate controla simţămintele, gândurile, reacţiile şi că se simte dominat de boală, căreia nu‑i mai poate face faţă. Are loc scăderea în greutate a pacientului, apar palpitaţiile, ochii sunt lucioşi şi privirea fixă. Pare curios, dar un om care mănâncă normal, are o viaţă regulată, dintr‑o dată constată că este alt om decât era cu o lună înainte. Este un om transformat şi, în mod automat, se prezintă la medicul de familie, care îl îndrumă la medicul endocrinolog.

Hipotiroidia şi deficitul de hormoni

În cazurile de hipotiroidie (deficit de hormoni tiroidieni), bolnavii au tulburări de ritm, sunt lenţi, apatici, nu mai simt pulsul, tegumentele sunt palide şi apar modificări la nivelul cordului. Hipotiroidia marchează metabolismele, iar persoana creşte în greutate, prezintă lentoare în activităţile curente. Bolnavii de hipotiroidie (ca şi cei de hipertiroidie) acuză lăcrimare a ochilor, nu mai suportă lumina solară, sunt afectaţi muşchii ochiului şi ai ţesutului conjunctiv. Pacientul prezintă exoftalmie (boala Basedow), în diferite stadii, de la cele minore până la cele avansate. Există mijloace terapeutice moderne de tratare a bolii Basedow, însă în cazurile grave, netratate, pacientul poate ajunge la orbire.

Guşa apare şi la adolescenţi!

Din cele spuse de medicul endocrinolog Marius Huţanu, disfuncţiile tiroidiene apar şi la adolescenţi. “Guşa de pubertate este, din fericire, o guşă tranzitorie şi ţine de definitivarea sexualizării. Există însă, la adolescente şi cazuri de guşă propriu‑zise, care se tratează cu supliment de iod, sub formă de tablete. Dacă guşa se nodularizează şi apar guşile polinodulare, atunci conduita este mai complexă, în funcţie de momentul diagnosticării, de corectitudinea urmării tratamentului, de felul în care pacientul se adaptează la noul mod de viaţă”, a mai spus dr. Huţanu. Din cele explicate de medicii specialişti, guşile nodulare nu sunt foarte periculoase, atâta vreme cât pacientul beneficiază de un tratament adecvat şi de o cură chirurgicală. “Apar şi tumori tiroidiene maligne primare şi secundare, însă este bine de ştiut că cel mai puţin agresive tipuri de cancer sunt cele de cancer tiroidian!”, ne‑a spus dr. Marius Huţanu. “Cele mai multe dintre aceste tipuri de cancer se operează, bolnavul beneficiază de tratament postoperator şi se bucură de o evoluţie foarte bună”, a încheiat medicul endocrinolog.

Dr. endocrinolog Marius Huţanu, Spitalul Municipal Galaţi și Dr. Ioana Tănăsescu

“Doresc sa aflu mai multe despre sindromul oboselii cronice”

(Răspuns pentru ILIE NITU - București, F. AS nr. 557):

Stimate d-l Nitu, aș dori să vă spun că după mai mult de 30 de ani de cercetare științifica, cercetătorii au găsit cheia producerii de energie in organism. Este o substanță asemănătoare vitaminelor, denumita coenzima Q10, ce transforma grăsimile, glucidele si proteinele in energie pura, necesara aproape tuturor funcțiilor organismului, incluzând inima, sistemul imun si alte procese vitale cum ar fi reîntinerirea celulara. Coenzima Q10 ajuta astfel organismul sa facă față la eforturi mai mari. Vă recomand BioQuinona Q10 care conține coenzima Q10 dizolvata in ulei, având astfel o biodisponibilitate si o absorbție maxima. Multa sănătate! - Dr. Claudia

Sursa : www.viata‑libera.ro Viața la faţa locului [Luni, 5 Iunie 2006/9 viaţa liberă