Poveste de Succes cu AIP

"Poveștile de recuperare cu AIP" este o serie de povești de succes despre oamenii obișnuiți din comunitatea protocolului autoimun, care își schimbă viața folosind protocolul. În fiecare lună, o nouă persoană este prezentată și cititorii au posibilitatea de a descoperi toate provocarile de sănătate, care sunt depășite de oameni pe aceeași cale. Prin dieta autoimună Paleo noi sperăm că veți fi inspirați, empatizați și să învățați din aceste povestiri. În cazul în care sunteți interesați în a ne spune povestea voastră, vă rugăm să ne trimiteți un email la tiroidaromania@gmail.com

Nona

Faceți cunoștință cu Nona! Nona membru activ în mai multe grupuri de comunitate online AIP, povestea ei da speranță noilor veniți de mai bine de un an. Boala ei este tiroidita Hashimoto, cu care s-a chinuit ani de zile fără nici o îmbunătățire. Nona nu a renunțat, odată ce a avut răspunsuri, recuperarea ei au crescut vertiginos.

Ce probleme de sănătate ai avut, atunci când ai început și cât timp a durat pentru a obține un diagnostic?

Hashimoto, eczeme, blefarită și astm, recent infecția Candida și tratată cu Trichosporon. Oboseala a început la sfârșitul anilor '70, împreună cu incapacitatea de a obține vreodată o senzație de căldură. Am purtat în mod obișnuit o jachetă de lână în serile calde de vară! Eczema a apărut la începutul anilor '80 și s-au înrăutățit cu stresul. Acesta a fost tratată ca o aberație dermatologica, mai degrabă decât un simptom al unei probleme sistemice, chiar dacă în acel moment am avut, de asemenea, infecții ale urechiilor și ochilor și am suferit în mod constant ca într-o "clădire bolnavă." Am făcut teste la spital, dar nu am mers înapoi când am crezut că a spus ceva despre SIDA "boală autoimună?" În '98 m-am mutat în Noua Zeelandă să îmi urmez inima. Oboseala s-a agravat și a fost dificil să se stabilească un diagnostic. În '99 doctorul m-a pus pe antidepresive și m-a trimis la consiliere timp de 12 ani. Anul 2000, m-am dezobișnuit de antidepresive, am devenit vegetariană, crezând că v-a fi "mai bine pentru corp dar și pentru planetă." Până atunci pielea mea aspră a fost peste tot corpul și părul meu fragil cădea. Nu am mai avut nici sprâncene și eram umflată. Am dezvoltat, de asemenea, astm. Potrivit medicului, eram "bine" și trebuia să mănânc mai puțin, pentru a pierde în greutate și de reduce nivelul colesterolului. În 2012, m-am dus la doctor pentru a obține un tratament pentru ceea ce acum am considerat a fi o problemă cu Tiroida. Ea m-a asigurat că tiroida mea e "bine" și a fost "mai rău", dar când am cerut să știu ce alte boli ar putea fi cauza simptomelor mele, ea a fost de acord că semăna cu hipotiroidia și am început 25 mcg de Levotiroxină. Ea nu m-a testat pentru anticorpi. Am fost pe Levotiroxină (ridicând de la 37,5 și apoi la 50 mcg) timp de peste doi ani și jumătate și nu a ameliorat simptomele decât cu antidepresive. Am pierdut cea mai mare parte a părului și nu am câștigat dintr-o dată 20kg! Pe o dietă vegetariană! M-am pus pe o dietă săracă în carbohidrați și m-am întors la consumul de carne, dar încă mă simțeam groaznic și nu am putut scădea 1 gram. Apoi, soțului meu a fost i-a fost oferit un loc de muncă peste mări. Grăsimea și letargia, credeam că acum în curs de medicație în mod corespunzător au fost "vina mea", am împachetat și ne-am mutat în Marea Britanie. Noii mei doctori au continuat levotiroxina fără îngrijorare. Singurele teste pe care le-am avut au fost pentru TSH. Părul meu cădea, pielea mea aspră, articulațiile ma dureau, am început să mă plimb cu un baston. Am făcut fizioterapie pentru genunchi. Am fost sfătuită să fac mai multe exerciții să pierd în greutate. Un prieten mi-a recomandat dieta Whole30. Am fost disperată să încerc ceva, chiar dacă aceasta ar însemna renunțarea la alimente procesate și de a găti la fiecare masă de la zero! Am citit despre problemele dietetice în bolile tiroidiene și despre dieta protocol autoimună și am început să ma întreb dacă problema mea tiroidiană ar putea fi autoimună. Am vizitat SUA la un moment dat și am decis că, odată ce am ajuns acasă, să încep testarea anticorpiilor. În ianuarie 2014 am început și AIP cu două săptămâni mai târziu, am primit testele anticorpilor: pozitiv pentru anticorpi ATPO "În concordanță boala lui Hashimoto". Când i-am spus sorei și mamei mele, ambele au Hashi, de asemenea.

Descrie punctul cel mai scăzut în călătoria spre sănătate ?

A fost într-adevăr greu. Era iarna anului 2013 și eram în Londra. Am vizitat Los Angeles, pentru sărbătorile de Crăciun, dar nu aveam energie nici pentru a-mi vedea prietenii sau de a face ceva mai mult. Și am avut probleme cu condusul, ochii mei erau atât de uscați și iritați! Trăgeam pe dreapta la fiecare zece minute pentru a îmi pune picături în ochi, dar nu părea să mă ajute. Când m-am întors acasă, la Londra a fost mai rău. Drumul meu era doar de la patul meu la scaunul meu din camera de zi și doar atât. În cazul în care mă ridicam, nu puteam să îmi amintesc de ce m-am ridicat în picioare! Eram prea obosită pentru a găti sau a face curat și nici măcar nu puteam gestiona cumpărăturile la magazin- uitam să cobor și din autobuz sau tren! N-am putut să îmi amintesc nimic. Am păstrat telefonul inteligent cu mine, în orice moment, pentru că trebuia să notez ce să fac și când să fac. Am scris liste pentru medicul meu, pentru că nu îmi puteam aminti simptomele mele. Și în tot acest timp medicii Serviciului Național de Sănătate mă vedeau și îmi spuneau că sunt "bine", simptomele mele erau toate în capul meu. Am "îmbătrânit", iar acest lucru a fost "normal". După ce am început să citesc despre bolile tiroidiene, am rugat doctorii pentru a-mi testa hormonii tiroidieni pentru a mă asigura că, conversia medicației de T4 la T3 activ e ok, dar atunci când un medic l-a ordonat în cele din urmă testul, laboratorul nu l-a procesat. L-am rugat pentru o trimitere la un endocrinolog, în speranța de a obține testare pentru FT3 și FT4. Am fost sfătuita să cresc Levotiroxina la 75 mcg, dar când am întrebat de ce aș face asta, când nici măcar nu știm dacă se face conversia în mod corespunzător, am fost ignorata. Când m-am rugat pentru o doza de Naltrexonă pentru a reduce anticorpii mei, de fapt, doctorul a râs. În Marea Britanie, plătim pentru Serviciul Național de Sănătate prin intermediul taxelor noastre. Am început să îi sugerez soțului că ar trebui să vedem un medic privat, chiar dacă ar trebuim să plătim mai mult din buzunar. După luni întregi de vizite la medicii publici el a fost de acord. Am cautat recomandări, la alți pacienți tiroidieni on-line, și am contactat un medic integrativ în nordul Londrei. Am așteptat șase săptămâni, înainte de a putea să-l văd.

Ce provocări te-au influențat să cauți o soluție? Practic, care a fost punctul de plecare?

Nu a existat un punct critic specific, a fost un cumul. Nu am obținut ajutor am cerut și m-am bazat pe unitatea medicală și conform lecturii mele, că problema mea tiroidiană ar putea fi autoimună. Am știut despre componenta genetică a bolii; tatăl meu a avut RA și ALS. Am presupus că aveam o permeabilitate intestinală. Am făcut prea multe doze de antibiotice pentru infecțiile tractului urinar, infecțiile oculare și infecții ale urechiilor și o singură dată am fost în spital timp de nouă zile. M-am simțit pur și simplu oribil și nu am vrut să trăiesc așa. Nu e de mirare că suntem "deprimați!"

Când ați găsit un protocol pentru a vă ajuta să vă vindecați, care a fost prima indicație ?

Am început AIP la 10 ianuarie 2014. Am luat de două ori doza maximă de Aleve (Naproxen are o acțiune antiinflamatoare, antipiretică și analgezică. Se absoarbe rapid și complet la nivelul tubului digestiv ajungând la concentrația optimă în sânge după 1-4 ore de la administrare.) în fiecare zi, timp de peste zece ani. Cu toate acestea, în termen de trei zile, literalmente toate durerile mele musculare și articulare au disparut! Am primit fizioterapie pentru durerile la genunchi și am mers cu un baston! Dintr-o dată am fost fără durere. Acesta a fost primul meu indiciu că mâncarea pe care o mănânc nu este o problemă și că AIP ajută. După o lună de la AIP, am observat că ceața din creierul meu s-a ridicat. Încercarea mea de a cerceta bolile tiroidiene, oboseala suprarenala, LDN și alte teme, dar mă aflam citind același alineat, fără înțelegere. Dupa trei luni de AIP, hainele mele erau destul de largi. Am pierdut doar șapte kg în greutate, dar mai mult în inflamație! Nu puteam să cred că pur și simplu eliminarea anumitor alimente ar putea face o astfel de diferență! Am decis să rămân la AIP până când Hashi intră în remisie.

Ce resurse ai folosit în călătoria spre vindecare până acum și cum le-ai găsit?

Sunt atât de multe! Am găsit o parte verbal, iar altele prin propria mea cercetare. În primul rând, Facebook! Fac parte din mai multe grupuri fabuloase care împărtășesc informații despre AIP, boli tiroidiene, autoimunitate și Hashimoto. Conectarea cu alte persoane, care sunt, de asemenea, în această călătorie a fost un colac de salvare! În continuare ar fi multe cărți și articole despre boli ale tiroidei, Hashimoto, boala autoimună, în general și AIP. Am folosit site- ul STTM "pentru a afla mai multe despre bolile tiroidiene și alternative la T4 numai ca tratament, Cartea lui James L. Wilson "Oboseala Adrenala: sindromul de stres al secolul 21, pentru a face modificări ale stilului de viață a sprijinit ritmul cortizolului"; Carte Sarah Ballantyne "Abordarea Paleo", pentru a înțelege știința din spatele AIP; Mickey Trescott "Cartea autoimună Paleo" - Cartea de bucate. Am trecut, de asemenea, la utilizarea de tiroidă deshidratată. Alte resurse includ Rhug Estate Market, de unde cumpăr carne organică delicioasă, vânat sălbatic, oase și organe și de a primi sfaturi cu privire la modul cel mai bun pentru a le pregăti; piețele multor fermieri, peste tot în Londra, de a cumpăra produse locale, legume organice și fructe.

Doctori v-au sugerat vreun tratament pe care l-ați respins și, dacă da, de ce ați ales să încercați alte metode? 

O da! Medicul meu a sugerat un diagnostic de sindromul oboselii cronice, pentru care tratamentul cu NHS este Terapia cognitiv - comportamentală. Am avut zece ani de CBT , când am fost diagnosticată greșit ca "deprimat" , în '99 și i-am spus că nu a ajutat nimic la tiroida. Am fost sfătuita să fac mai multe exerciții, în ciuda că mă prăbușeam din cauza lipsei de energie în cinci minute de la "încălzire" la sala de sport. Am fost sfătuita să creasc Levotiroxină mea la 75 mcg, în ciuda lipsei de testare pentru a determina dacă conversia este corespunzătoare de la T4 la T3. Având în vedere istoria mea, nici unul dintre aceste tratamente recomandate nu păreau deloc de dorit și am hotărât să merg la privat pentru a obține teste pentru tiroida și cortizol necesare pentru un diagnostic corect. Am primit recomandări de un medic integrativ privat din nordul Londrei. El a petrecut mai mult de o oră cu mine la prima consultație (în contrast cu cele opt minute obținute de la un medic de stat) si mi-a spus că vrea să testeze FT3, FT4, RT3, Iod și saliva pentru cortizol. Am izbucnit în lacrimi de fericire! Acele teste au aratat FT3 mic și RT3 ridicat. Așa că am sărit în avion spre New York și a văzut un specialist din Manhattan , care s-a uitat la testele mele și am început WPThyroid și Cytomelul, în termen de trei zile , m-am simțit de fapt uman din nou! Am petrecut trei săptămâni între New York si Londra. FT3 a fost un pic mare, deși FT4 a scăzut sub interval. Medicul meu din Londra a sugerat de a adăuga tiroidă (fără hormoni) pentru a ridica T4 și am ascultat acest sfat. În total, a durat cinci luni să mă adaptez la noile medicamentele, astfel încât m-am simțit grozav și testele mele arătau bine.

Poate părea că viețile noastre sunt consumate de o boală cronică, dar există atât de multe dincolo de aceste lupte. Ceea ce aduce adevărata bucurie chiar acum? Atât de mult îmi aduce adevărata bucurie! Soțul meu este incredibil prin susținerea pe care o ador; soarele cald pe fața mea într-o zi rece de iarnă; o vizită la una dintre cele mai excelente muzee sau galerii din Londra; săpat în grădină, simțind pământul în mâinile mele; vizitarea prietenilor și a rudelor; având o ceașcă de ceai; a cumpăra alimente iproduse în mod durabil și de a pregăti mese frumoase, sănătoase în bucătăria mea. Nu este ceva în viață pe care să nu o găsesc veselă. Sunt atât de binecuvântată că în mai puțin de un an și jumătate după ce am început cercetarea mea si mă simțeam atât de prost, acum mă simt extrem de bine; Sunt profund recunoscătoare că mai rău de atât a fost mai puțin de un an. Îmi dă bucuria de a împărtăși călătoria mea cu alte persoane care ar putea găsi de ajutor.

Pe Nona Parry o găsiți ca Administrator al grupului: https://www.facebook.com/groups/1857638811136437/

Sursa : http://autoimmunewellness.com/aip-stories-of-recovery-april-2015/?hc_location=ufi