Tratamentul cu iod radioactiv în boala Graves - ce ar trebui să știi?

Iodul radioactiv (RAI), I 131 este unul dintre tratamentele pentru boala Graves și cancerul tiroidian. Este un tratament foarte eficient pentru cancerul tiroidian, dar și pentru boala Graves.

Este un tratament drastic justificat pentru boala Graves? Nu sunt în măsură să spun că tratamentul cu I 131 nu ar fi decizia potrivită pentru dvs., dar tratamentul RAI este drastic și ireversibil, deci este important să luați întotdeauna o decizie înțeleaptă și informată, potrivită pentru dvs. În cartea mea, am enumerat argumentele pro și contra la toate tratamentele pentru boala Graves. Tratamentul RAI funcționează și este în general considerat sigur de comunitatea medicală. În același timp, este important să se vorbească deschis despre efectele negative ale tratamentului RAI. În cartea sa, boala Graves și hipertiroidismul "Ceea ce trebuie să știți înainte de a-ți trata tiroida cu iod radioactiv", Dr. Sarfraz Zaidi, a declarat că mulți dintre pacienții săi au spus ca nu au simțit niciodata același lucru după RAI. Dr. Osansky în cartea sa: "Soluțiile naturale de tratament pentru hipertiroidism și boala Graves" a declarat că, consideră că RAI ar trebui să fie ultima opțiune în tratament. RAI este tratamentul cel mai frecvent utilizat pentru boala Graves în SUA.

Este cel mai ieftin tratament.

Ce este I-131? Este un izotop radioactiv al iodului introdus în anii 1940 pentru a trata problemele tiroidiene. Este produs pentru uz medical prin fisiune nucleară în reactoarele nucleare de la iradierea neutronilor a telurului natural. I-131 este, de asemenea, un produs secundar al proceselor de fisiune nucleară în reactoarele nucleare și contribuie semnificativ la radiații după testarea cu bombe atomice deschise, dezastrul de la Cernobîl și criza nucleară japoneză. Este o componentă majoră a unui fenomen nuclear. În cazul unei căderi nucleare, doza de radioactivitate persistă pentru perioade lungi de timp într-un corp uman, datorită unei expuneri susținute și ridicate. Tratamentul RAI pentru boala lui Graves este o expunere scurtă. La ce să te aștepți? RAI este administrat într-o cameră separată într-un spital (aripa de medicină nucleară). Pacientului i se administrează o pilulă sau un lichid cu iodură de sodiu, care conține iodul radioactiv I-131 (pilula se va afla într-un flacon încapsulat în plumb). Nu are gust sau miros. Pacientului i se va cere să ia pilula și să o înghită cu apă sau să fie rugat să bea un lichid care conține iod radioactiv dintr-un borcan cu plumb și trebuie să stea în cameră timp de aproximativ 30 de minute. Pacientul va fi instruit de personalul medical despre măsurile de precauție necesare pentru a evita contaminarea altor persoane cu radioactivitate. Aceste măsuri de precauție trebuie să fie respectate și stabilite de Comisia de reglementare în domeniul nuclear. Ce se întâmplă în interiorul corpului? Glanda tiroidă concentrează iodul ingerat și nu poate distinge non-radioactivul de o formă radioactivă. După ce iodul radioactiv este înghițit, acesta trece prin sistemul digestiv, este absorbit în sânge și este transportat în glanda tiroidă. După cum s-a menționat anterior, glanda tiroidă concentrează iodul și la nivelul tiroidian normal, iodul non-radioactiv din alimente nu se distinge de iodul radioactiv. Atunci când celulele tiroide iau iod radioactiv, emit radiații care cauzează inflamarea și necroza celulelor din glandă. Nucleul fiecărei celule este expus la radiație, care rupe ADN-ul, distrugând astfel celula. Este nevoie de aproximativ trei luni pentru ca o doză de iod radioactiv să aibă efect maxim. În cele din urmă, glanda tiroidă se micșorează. O cantitate mică de iod radioactiv este de asemenea preluată de glandele salivare, de stomac, de intestinul subțire și de țesutul mamar. Scopul obținerii iodului în aceste țesuturi nu este cunoscut, dar se sugerează că are de-a face cu proprietățile antioxidante ale iodului. În țesutul mamar, iodul este implicat în reglarea receptorilor de estrogen. Este important de menționat că, deoarece iodul radioactiv este luat în alte țesuturi, pot apărea și unele daune. Iodul radioactiv va fi secretat prin transpirație, salivă, urină și alte fluide ale corpului (majoritatea secretă în aproximativ 5 zile). Restul I-131 va fi eliminat din organism în următoarele câteva săptămâni în cantități mai mici, deoarece corpul procesează hormoni tiroidieni creați cu I-131. Este important de observat că acești hormoni radioactivi pot circula în sânge către toate țesuturile organismului. Iodul radioactiv este de obicei utilizat la persoanele cu vârsta peste 20 de ani, datorită posibilelor reacții adverse de radiații la copii. Sentimentul general din comunitatea științifică este că RAI ar trebui evitat la copii, în special la cei sub 5 ani, deoarece s-a observat că copiii mici sunt mai vulnerabili la cancerul tiroidian (așa cum s-a observat în dezastrul nuclear de la Cernobîl și în unele Studii RAI). Riscul de cancer tiroidian poate fi crescut. Aceste riscuri s-au dovedit a fi crescute dacă RAI a fost administrat persoanelor în primele două decenii ale vieții lor. Există studii contradictorii privind un risc crescut de cancer după RAI. S-ar putea să existe o creștere minimă în dezvoltarea unor forme de cancer în anii următori (riscuri precise nu au fost stabilite), în principal paratiroid, stomac, vezică urinară, rinichi, glande salivare, tiroide și sân. Studiul 2007 din Finlanda a arătat că riscul de stomac, rinichi și sân este crescut la persoanele care au avut RAI. Un studiu suedez, care a inclus 10 000 de persoane, a arătat că riscurile au fost semnificativ mai mari pentru cancerul de creier, rinichi și stomac (riscul de creștere a cancerului de stomac cu o doză mai mare și un timp mai îndelungat de tratament). Studiul a arătat că "sprijinul pentru opinia că o doză de radiație livrată treptat în timp este mai puțin carcinogenă decât aceeași doză totală primită într-un timp scurt. Un alt studiu suedez a arătat rate crescute pentru tumorile endocrine, altele decât cele tiroidiene, limfoame, leucemie și tumori ale sistemului nervos. Engleză si americană, studiile combinate au aratat creșteri mici ale plămânilor, sânilor, rinichilor și cancerului tiroidian, dar rata totala de mortalitate datorată cancerului la persoanele tratate cu RAI a fost doar nesemnificativ mai mare și apropiată de norma preconizata. Ratele mortalității din diferite cauze pot fi mărite cu doze cumulate de iod radioactiv, în special din cauze vasculare (inclusiv aritmii cardiace, decese cardiovasculare și cerebrovasculare) și fracturi osoase după tratamentul cu RAI. Există doar câteva studii efectuate pentru a cerceta efectul RAI asupra ratelor de mortalitate. Studiul englez al pacienților hipertiroidieni tratați a arătat creșteri semnificative ale deceselor globale de la un an sau mai târziu de viață după tratamentul cu RAI. Acest lucru s-a constatat și în studiul finlandez. Rezultatele au fost în contradicție cu un studiu american, care nu a prezentat rate crescute de mortalitate. Au existat unele prevederi în mediul medical că aceste rate de mortalitate crescute pot fi cauzate de hipertiroidismul inițial, lăsând amprenta asupra sănătății vasculare și globale. Vitamina E, turmericul și busuiocul sfânt au prezentat o anumită protecție împotriva afectării iodului 131 în glandele salivare și măduva osoasă în studiile pe șobolani. Ginkgo biloba poate diminua deteriorarea celulelor corpului cauzată de terapia cu iod radioactiv la pacienții cu boală Graves. Un studiu științific care a implicat 761 de pacienți tratați cu RAI pentru GD a arătat că extractul de ginkgo biloba nu a modificat rezultatul clinic al terapiei RAI. Cu toate acestea, s-ar putea preveni efectele daunelor genetice ale terapiei cu iod radioactiv. Adresați-vă medicului dumneavoastră cu privire la utilizarea ginkgo sau busuioc sfânt. Personal, m-i sa oferit o alegere de RAI, dar am optat pentru o intervenție chirurgicală când am avut boala Graves. Am planificat să am o familie în acel moment și am vrut să scot medicamentele anti-tiroidiene, așa că am crezut că operația ar fi cea mai bună alegere pentru viitori copii. Am fost speriată de efectele RAI asupra corpului meu. Nu aveam idee despre abordările holistice ale bolii Graves. Pentru a-mi elimina tiroida sau nu, problema a fost ușor de răspuns în mintea mea, deoarece am asociat întotdeauna radioactivitatea cu testarea nucleară. Aș fi interesată să ascult povești despre persoane care au făcut RAI. Poveștile pe care le citisem până acum erau că unii oameni erau mulțumiți de tratamentul RAI, dar alții regretau că au avut RAI pentru boala Graves. Blogul este numai pentru scopuri educaționale.