top of page

           Glanda Tiroidă 

 

      Tiroida este cea mai mare glandă a sistemului

endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nou-

născut, atingând o greutate de 15-30 g la adult

(este mai mare la femei decât la bărbaÅ£i) ÅŸi este

situată în regiunea antero-laterală a gâtului, in

forma de fluture, se afla intre marul lui Adam si 

trahee. Tiroida are doi lobi laterali de formă ovală,

ce se dispun de o parte ÅŸi de alta a laringelui ÅŸi

traheii, conectati printr-un pod in mijloc numit -

istm ( în 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul

piramidal, se întinde înspre osul hioid). 

Glanda tiroidă (glandula thyroidea) este un organ

nepereche de culoare maroniu-rosiatic, bogata in vase de sange, cu o consistenţă moale, cântărind 15-30 gr. Are o capsulă proprie ce trimite prelungiri în interiorul glandei. Ea este învelită într-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii, aderentă de trahee, teaca vasculonervoasă în care se află artera carotidă, vena jugulară ÅŸi nervul vag. Anterior, glanda vine în raport cu muÅŸchii subhioidieni. Între capsula proprie ÅŸi capsula fibroasă, dependentă a fasciei cervicale mijlocii, se află posterior, glandele paratiroide. IrigaÅ£ia arterială este asigurată de arterele tiroidiene superioară ÅŸi inferioară; venele se deschid în venele jugulare ÅŸi trunchiul venos brahiocefalic stâng. Limfaticele merg în ganglionii cervicali profunzi ÅŸi pretraheali. InervaÅ£ia este dată de ramuri din nervii laringieni superior ÅŸi inferior ÅŸi din cei trei ganglioni simpatici cervicali. În cazul în care tiroida este la dimensiune normală, aceasta nu se poate simÈ›i. Nervuri importante trec prin glanda pentru calitatea vocii. 

Caracteristici

  • AÅŸezare: în faÅ£a traheei

  • Greutate: 5-30 gr

  • Structura: lobul drept, lobul stâng, istm (punte)

  • Secretă hormonii: tiroxină, triiodotironină si calcitonina

  • Boli datorate funcÅ£ionării deficiente:

    • piticism (nanism tiroidian/cretinism)

    • guÅŸa endemică

    • boala lui Basedow

Funcţionare

În interiorul foliculilor se găseÅŸte un coloid proteic care conÅ£ine o singură proteină, Tireoglobulina, din care sunt sintetizaÅ£i hormonii tiroidieni, care actioneaza in tot organismul si care influenÈ›ează metabolismul, creÈ™terea È™i dezvoltarea, precum È™i temperatura corpului. Principalii Hormoni sunt  :

  • Tiroxina- T4 - are ca acÈ›iune creÈ™terea metabolismului bazal È™i are rol în procesele morfogenetice, de creÈ™tere È™i diferenÈ›iere celulară È™i tisulară. Această acÈ›iune se manifestă foarte pregnant la nivelul sistemului nervos. Atunci când nivelul de T4 din circulaÈ›ie scade, hipotalamusul (organ situat în masa cerebrală) eliberează tirotropina, care stimulează la rândul ei eliberearea de TSH de către glanda pituitară (organ aflat în spatele hipotalamusului); TSH-ul stimulează tiroida să producă o cantitate È™i mai mare de T4. Odată cu creÈ™terea concentraÈ›iei de T4, se stopează È™i eliberarea de TSH.T4 reprezintă aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni, față de T3 cu mai puÈ›in de 10%. În interiorul glandei tiroide, T4 este legat de o proteină numită tiroglobulină, iar atunci când organismul necesită acest hormon, glanda îl eliberează în circulaÈ›ie. În sânge, T4 se găseÈ™te atât sub formă liberă (nelegat) cât È™i sub formă de hormon legat; concentraÈ›ia de T4 liber este doar 0,1% din totalul hormonului. Acesta se găseÈ™te într-o stare relativ inactivă, dar urmează să fie transformat într-un hormon activ, T3, în interiorul ficatului È™i al altor È›esuturi.Dacă tiroida nu produce o cantitate suficientă de T4 (dereglare a glandei sau deficit de TSH), atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului: creÈ™terea în greutate, ten uscat, intoleranță la frig, menstruaÈ›ie neregulată È™i oboseală. Dacă T4 se găseÈ™te în exces, ritmul funcÈ›ionării organismului va creÈ™te È™i vor apărea simptome ale hipertiroidismului, precum creÈ™terea pulsului, stare de anxietate, pierderea în greutate, insomnia, tremur al mâinilor, umflături È™i iritarea ochilor.Cele mai frecvente cauze ale dereglărilor tiroidei au legatură cu bolile autoimmune, cum sunt sindromul Graves (hipertiroidism) È™i sindromul Hashimoto (hipotiroidism), dar pot fi determinate È™i de tiroidită (inflamarea glandei), cancerul tiroidian È™i excesul / deficitul de TSH.

  • Triiodotironina - T3 - este implicata în aproape fiecare proces fiziologic, inclusiv în creÈ™tere È™i dezvoltare, metabolism, temperatura corpului È™i ritmul cardiac. Efectele T3 asupra È›esuturilor È›intă sunt de aproximativ patru ori mai puternice decât cele ale T4, T3 fiind forma biologic activă :

Metabolismul glucozei T3 potenÈ›ează efectele receptorilor β adrenergici asupra metabolismului glucozei, stimulând degradarea glicogenului în glucoză È™i sinteza glucozei în gluconeogeneză.
Metabolismul lipidelor -T3 stimulează oxidarea È™i eliminarea colesterolui È™i creÈ™te numărul de receptori LDL, stimulând lipoliza.
Inimă -T3 creÈ™te frecvenÈ›a cardiacă È™i forÈ›a de contracÈ›ie, crescând debitul cardiac, prin creÈ™terea numărului receptorilor β-adrenergici în inimă. Acest lucru duce la creÈ™terea tensiunii arteriale sistolice È™i scăderea tensiunii arteriale diastolice. Aceste efecte creează pulsul tipic observat în hipertiroidism.
Dezvoltare -T3 are un efect vital în dezvoltarea embrionului È™i sugarului. Aceasta influenÈ›ează dezvoltarea plămânilor È™i creÈ™terea postnatală a sistemului nervos central. T3 stimulează producÈ›ia de mielină È™i de neurotransmițători, precum È™i creÈ™terea axonilor. Triiodtironina participă la creÈ™terea liniară a oaselor.
Neurotransmițători -T3 poate creÈ™te concentraÈ›ia serotoninei în creier, în special în cortexul cerebral È™i regleaza numărul receptorilor 5HT-2.

Tiroida conÅ£ine ÅŸi o populaÅ£ie redusă de celule parafoliculare (celule C) care secretă calcitonina ÅŸi pot cauza carcinomul tiroidian medular, prin transformare malignă dar si Hormonii T2 È™i T1 sunt gandite sa joace roluri minore în Tiroida si restul corpului, servind în principal ca precursori ca produse secundare de formare T4/T3. Ele pot fi mai implicate în funcÈ›ia tiroidiană, dar în măsura în care putem, au remarcat puÈ›in impact dincolo in asta .

  • Calcitonina este un hormon tiroidian care, împreună cu hormonul paratiroidian (PTH), regleaza calciu, iar acesta este un alt nivel de măsurare care, poate fi prea scăzută si asociata in Hipotiroidism.T2 È™i T1 nu sunt măsurate, deoarece acestea nu au inca nici o valoare clinică demonstrată (in curand vom afla ca exista o corelanta). Calcitonina este uneori măsurată ca parte a unui "panel extins de tiroida", atunci când încearcă să se aÈ™eze pe un diagnostic definitiv în cazul în care nici unul nu este clar, în special în cazurile unor tumori endocrine suspecte. Valorile pentru acestea din urmă sunt considerate normale sub 10 pg /ml la bărbaÈ›i È™i 5 pg /ml la femei. Spre deosebire de tratamentele medicale standard pentru Hipotiroidism, suplimentele tiroidiene deshidratate conÈ›in adesea T1, T2, T3, T4 È™i calcitonină. SecreÅ£ia de hormoni tiroidieni este stimulată de către un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiză (vezi mai jos). FuncÅ£ia glandei tiroide este extrem de importantă pentru organism, afectând pulsul ÅŸi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, metabolismul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică ÅŸi multe altele.

Glanda este alcătuită din foliculi sferici ÅŸi canale producătoare de tiroxină, înconjurate de Å£esut conjunctiv lax. Foliculii sunt tapisaÅ£i de un epiteliu unistratificat, plat sau prismatic înalt; cavitatea foliculară e plină de coloid omogen (ea conÅ£ine hormonul tiroxina). Între foliculi, în Å£esutul conjunctiv se află grupe de celule clare - celulele C parafoliculare, producătoare de calcitonină. Glanda creÅŸte în volum la pubertate ÅŸi la naÅŸtere ÅŸi diminuă cu vârsta sau în caz de malnutriÅ£ie. La embrion glanda tiroidă se dezvoltă din mugurele epitelial nepereche al peretelui ventral al intestinului cefalic. Când mugurele se detaÅŸează, în locul său (mai târziu acesta constituie rădăcina limbii) rămâne gaura oarbă.

Afecţiuni corelate

PacienÅ£ii care suferă de afecÅ£iuni ale glandei endocrine au variaÅ£ii ale nivelului energetic, au intoleranţă la frig sau căldură, variaÅ£ii ale tonusului muscular, labilitate emoÅ£ională sau probleme cu greutatea corporală. AfecÅ£iunile tirodei se manifestă prin modificări calitative sau cantitative ale secreÅ£iei hormonale, mărirea tiroidei (guşă) sau ambele. SecreÅ£ia insuficientă de hormoni tiroidieni este denumită Hipotiroidie sau mixedem, însotită de scăderea consumului caloric (hipometabolism). SecreÅ£ia excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidie sau tireotoxicoză ÅŸi hipermetabolism.

Mărirea glandei tiroide (guşa) poate fi generalizată sau focală:

  • mărirea generalizată poate fi asimetrică, lobul drept având o tendinţă mai mare de creÅŸtere decât lobul stâng ÅŸi poate fi asociată cu o secreÅ£ie hormonală crescută, normală sau scăzută în funcÅ£ie de afecÅ£iunea determinantă ;

  • marirea focală sugerează de obicei o afecÅ£iune tumorală benignă (asociata de obicei cu creÅŸterea secreÅ£iei hormonilor tiroidieni ÅŸi hipertiroidie) sau malignă. GuÅŸa tiroidiană poate comprima structurile învecinate de la nivelul gâtului sau mediastinului.


 

Problemele tiroidiene

  • Gusa : Un termen general pentru umflarea glandei tiroide. Gusele pot fi inofensive, sau pot reprezenta deficit de iod sau o stare asociată cu inflamaÈ›ia tiroidei numita tiroidita Hashimoto.

  • Tiroidita : InflamaÈ›ia tiroidei, de obicei, de la o infectie virala sau o conditie autoimune. Tiroidita poate fi dureroasa, sau fara nici un simptom.

  • Hipertiroidismul : productie excesiva de hormoni tiroidieni. Hipertiroidismul este cel mai adesea cauzat de boala Graves sau de catre un nodul al tiroidei hiperactiva.

  • Hipotiroidismul : producÈ›ia scăzută de hormoni tiroidieni. Tiroida autoimuna este cea mai frecventa cauza de hipotiroidism.

  • Cancerul Tiroidian:  mai rar dar este de obicei tratabil. Chirurgia, radiaÈ›iile È™i tratamentele hormonale pot fi utilizate pentru a trata cancerul tiroidian.

  • Nodulul Tiroidian : O masă anormală mica sau un nod al glandei tiroide. Noduli tiroidieni sunt extrem de frecventi. PuÈ›ini sunt cancerigeni. Acestia pot secreta hormoni in exces, cauzand hipertiroidism, sau pot provoca probleme. 

  • "Furtuna" Tiroidiana : o forma rara de hipertiroidism în care nivelurile extrem de ridicate de hormoni tiroidieni provoca boli grave.

     

    Teste si tratamente tiroidiene

  • Analizele de sânge aici

  • Examinarea fizică medicala: include observarea cu atenÅ£ie ÅŸi palparea tiroidei (palparea se face din spatele pacientului, cu ambele mâini pe gâtul acestuia) de obicei pacientul este rugat să înghită în timpul palpării; se analizeaza dimensiunea ÅŸi consistenÅ£a glandei precum ÅŸi prezenÅ£a unor eventuali noduli;

  • Ecografia tiroidiana: evaluează structura tiroidei în detaliu precum ÅŸi a eventualilor noduli (inclusiv cei care nu sunt descoperiÅ£i la palpare) măsoară ganglionii limfatici din zona cervicală; din aceste motive este cea mai potrivită investigaÅ£ie imagistică iniÅ£ială a tiroidei;

  • CT (computer tomograf), RMN (rezonanţă magnetică nucleară): în general au importanţă în guÅŸile foarte mari sau cu dezvoltare inferioară (în cutia toracică) pentru că ecograful nu poate oferi imagini satisfăcătoare; sunt, de asemenea, utile în evaluarea extinderii tumorilor maligne de tiroidă ;

  • Scintigrama tiroidiană: se face prin administrarea de iod radioactiv care se concentrează în tiroidă;Dozele mari pot fi folosite pentru a distruge tesutul canceros dar arată si dacă tiroida funcÅ£ioneză normal (captarea iodului în valori normale), este hiperfuncÅ£ională (captează în exces) sau în hipofuncÅ£ie (captare redusă); arată dacă un nodul descoperit anterior este funcÅ£ional (captează iod) sau nu; aceasta prezintă mare importanţă prin faptul că nodulii captanÅ£i (numiÅ£i ÅŸi noduli “calzi”) nu sunt maligni, cei necaptanÅ£i (“reci”) prezentând acest risc; iradierea prin acest procedeu este minimă ÅŸi nu prezintă riscuri semnificative;

  • Biopsia cu ac fin: este o manevră minim invazivă care constă în introducerea unui ac, prin piele, într-un nodul tiroidian (suspect de a fi malign) ÅŸi extragerea unei cantităţi mici de Å£esut care ulterior este analizat la microscop; în cazul în care rezultatul este neprecizat se poate opta pentru tratament (chirurgie) sau urmărirea nodulului în timp; puncÅ£ia se face doar cu anestezie locală, nu necesita pregătire, iar disconfortul legat de aceasta manevră este comparabil cu cel al unei injecÅ£ii;

  • Chirurgia tiroidiana (tiroidectomia): Un chirurg indeparteaza toata sau o parte a tiroidei in operaÈ›ie. Tiroidectomia este efectuată in cancerul tiroidian, gusa, sau Hipertiroidism. 

  • Medicamentele antitiroidiene: pot încetini supraproductia de hormon tiroidian în hipertiroidism. Două medicamente antitiroidiene comune sunt metimazol È™i propiltiouracil. 

  • RadiaÈ›iile externe: Un fascicul de radiaÈ›ie este îndreptat catre Tiroida, in diverse faze. Razele de mare energie distrug celulele canceroase.

  • Medicamente cu hormoni tiroidieni (le gasiti aici si aici ): tratament zilnic care înlocuieÈ™te cantitatea de hormon tiroidian. Medicamentele cu hormon tiroidian trateaza hipotiroidismul, È™i sunt, de asemenea, folosite pentru a ajuta la prevenirea cancerului tiroidian . 

  • TSH-ul uman recombinant: Injectarea cu acest agent de stimulare a tiroidei poate face ca , cancerul tiroidian sa apara vizibil mai clar în testele imagistice.

         

                                                                                                                                                                                                            Sursa : Wikipedia, sursa video Thyroid Nation

 

 

bottom of page